Postat de Silvia in
Brand TU pe data de 30 Iulie 2009 |
4 comentarii |
644 afisari
Am scris ieri aici despre comentariile iscate la stirea conform careia o bona maltrata copiii de care avea grija. Unele dintre acele comentarii sustineau ca asa ii trebuie unei mame care a a les sa aiba cariera in loc sa stea acasa langa copii.
Lasand la o parte pasiunea unor oameni de a cometna situatii pe care nu le cunosc si care ii privesc pe oameni straini, m-am tot gandit la aceasta controversa, veche, se pare, de cand lumea: cariera sau familie?
Multi spun - si faptele lor chiar demonstreaza - ca nu e imposibil ca o femeie sa le aiba pe amandoua, ci ca e doar foarte greu. iti trebuie multa energie si dedicatie, trebuie sa renunti ba la una, ba la alta, sa jonglezi cu atributii si sa ai un psihic tare si poti sa ajungi sa traiesti visul tuturor: o familie frumoasa si o cariera de invidiat.
Insa pentru majoritatea, lucrurile nu sunt atat de simple. In primul rand, situatia unei femei e privta altfel decat cea a unui barbat. El munceste sa intretina familia, ea vrea doar o cariera si e egoista. ne place sau nu, unii oameni inca cred si sustin aceste diferente intre femei si barbati in ce priveste cariera, sustinand ca singura “cariera” acceptata pentru o femeie e cea de mama si sotie.
Din fericire, sunt multe femei care nu pleaca urechea la ce spun acesti oameni si reusesc sa imbine in mod fericit ambele “joburi”. Frica de esec e mare, e adevarat, insa pasiunea pentru munca si iubirea pentru copil te poate face sa reusesti. In plus, sunt situatii, triste, e drept, in care de cariera mamei depinde situatia financiara a familiei si atunci sunt mult mai multe in joc decat ambitii.
Pentru ca da, femeile au ambitii, au sperante, au nevoie sa fie respectate si pe alte planuri decat cel familial. Mi se pare ciudat ca trebuie sa mai fac aceste afirmatii, in anul in care traim, insa la fel de ciudat mi s-a parut si ieri sa observ ca unii oameni inca mai cred ca bataia rezolva multe…
Tu ce alegi? Familie, cariera sau ambele?
Silvia Marinescu
silvia.marinescu@121.ro
Leave a Reply
Chiar daca pare o intrebare fireasca. Daca stai sa te gandesti mai bine e anormal sa fii nevoita sa alegi intre familie si cariera. Cred ca le poti avea pe amandoua cu sprijinul partenerului, al familiei. Toate mamele femei de cariera cu care am vorbit mi-au spus ca au facut compromisuri, dar au reusit sa le impace pe amandoua, familie si cariera/job.
Oare barbatii isi ppun problema astfel?
E anormal, insa sunt atatea voci, mai cu seama de barbati, care inca sustin ca locul femeii e acasa. De aceea, nu cred ca barbatii isi pun problema astfel. Pentru unii dintre ei, lucrurile sunt clare: femeia acasa, barbatul la munca! Si din pacate am intalnit si multi tineri cu acest tip de gandire…
vreau sa fac o precizare. o femeie face cariera nu pentru ca doar sa-si intretina familia, ea face asta din placere, adica e asa, ca un hobby,(cel putin pentru mine), sigur se exclud situatiile in care o femeie este nevoita sa plece la munca, adica nu vrea, dar nu are incotro, ca altfel nu va avea ce minca. Pentru un barbat este cu totul altceva, ce sa-i faci, suntem diferiti. personal mi-ar conveni sa nu am un servici, sau cariera, adica sa stau doar acasa si sa ma ocup de familie si de lucrurile care-mi fac placere mie, insa doar cu o conditie, ca sotul sa cistige multi bani si sa nu-mi reproseze niciodata ca de fapt nu fac nimic… ca asa cred ei… eu cred ca femeia a ales sa faca cariera din doua motive: 1) barbatii nu fac atitia bani ca sa le poata indestula (iar daca este necasatorita si nu are un iubit atunci nu stiu ce sa zic) 2) li s-a reprosat foarte des ca nu fac nimic si ca lucrul pe care-l fac ele zi de zi il poate face si o gaina. apoi a vazut ca obtine rezultate destul de bune si in alta sfera decit cea gospodareasca si ce a decis? ca le poate face pe amindoua! desigur ca cu multe sacrificii si nopti nedormite, dar ce sa-i faci daca asa face toata lumea? Insa, vai, unii barbati nici acum nu apreciaza efortul si capacitatile femeii…pacat…
Personal, exclud rezolvarea cu bataia!
Am trecut prin asta si partea nefericita este ca inca am reactii la acest gen de educatie(si aceasta experienta am avut din partea unui parinte)… In fine, se zice ca bataia este rupta din Rai… nu sunt de acord cu asta! in plus, traim intr-un stat democrat, deci exista legi pentru sanctionarea drastica a parintilor-batausi sau a altor persoane care afecteaza direct pe copii.
Copilul nu este vinovat de atitudinea pe care o are; parintii nu inteleg asta sau ma rog, bonele care ii ingrijesc… Consider ca ar trebui sa fie testate psihologic acestea inainte de a fi angajate!
Asa cum noi, studentii, sustinem examene psiho-pedagogice care ne dau dreptul de a profesa si de a lucra cu copiii, astfel si doamnele bone ar trebui supuse la asemenea teste!
Am plans cand am vazut prima oara filmuletele cu acele persoane incapabile …
este trist!
Cat despre rolul femeii in societate: femeie de cariera-sotie-mama, nu condamn femeia! din contra, o admir pentru ambitia pe care o are pentru a-si indeplini rolurile asumate!
Rolul de bona… este un titlu de suprafata .. Numesc BONA acea persoana care trece cu succes peste testarile special create de catre domeniul psihologic (daca exista) si care reuseste sa aplice ceea ce a invatat in urma acelor testari !
Atat am avut de exprimat!
O zi buna!