Interviu cu Mihaela Tatu

Postat de admin in Atitudini / Despre mine, Featured Articles, Firu-n 4, My Body, Sanatate, Wellness pe data de 21 Iunie 2011 | un comentariu | 888 afisari

de Ivana Iancu

Stirile din presa spun ca nu mai lucrezi la Antena 2. Publicul se obisnuise sa vada ‘Celebri sau Nu’ si, mai mult, adusesesi muzica populara la ea acasa, la ‘Hanul lu’ Tatu’. Ce s-a intamplat in viata ta, in ultimile doua luni?

Gura lumii… Pur si simplu sunt in concediu medical. Dar ai dreptate, e posibil ca publicul sa gandeasca orice pentru ca totul s-a petrecut foarte repede. Si ma suna si acum prieteni, amici, care ma intreaba ce-i cu mine si cu emisiunile. Am avut o problema de sanatate pe care am depasit-o cu bine. Multumesc Celui de Sus, cu foarte bine. M-am operat.

Esti persoana publica, iar femeile , targetul emisiunilor tale, te iubesc. Impartaseste-ne cate ceva din experienta dureroasa dar ‘benefica’ prin care ai trecut. Doar numele maladiei de care ai suferit, starneste groaza printre femei.

Anul trecut, in mai, am descoperit ca am un fibrom cam maricel. Bine vascularizat si care crestea precum Fat Frumos. Ce bine e ca acum pot glumi si vorbi detasat despre asta. Am primit tot felul de indicatii cu privire la natura operatiei pe care ar trebui sa o fac. Am ales timp de aproape un an, un tratament homeopat. Trebuie sa fii foarte disciplinat si sa ai rabdare atunci cand alegi acest fel de tratament. Acum o luna am fost la un control la Dr. Poiana, medicul care a avut in toata aceasta perioada grija de mine, si am constatat ca ‘chiriasul’ meu a scazut, dar a si necrozat. Si asta a necesitat o operatie de urgenta. Dar pentru ca ca sistemul meu endocrin functioneaza la cote normale, dr. Poiana impreuna cu mine, am ale sa nu facem histerectomie totala. Pentru ca medical acesta este un maestru in acest fel de afectiuni. Si nu voi putea niciodata sa-i multumesc asa cum se cuvine atat lui cat si doctoritei Radulescu, dar si medicului anestezist, Steriade. Totul s-a petrecut foarte repede. Acum sunt in recuperare pentru ca nu a fost o operatie usoara. A durat vreo 5 ore, dar totul e bine, cand se termina cu bine.

Am senzatia ca s-a mai incheiat un capitol din viata mea, ca am in fata un nou inceput si ca daca voi avea grija cum trebuie de mine, voi mai avea multa treaba de acum in colo. Acum imi dau seama cat de mult rau am suportat un timp, si e fantastic sa te trezesti dimineata si sa nu te mai deranjeze nimic, facand abstractie de durerile inerente ale operatiei. Fibromul este o afectiune a femeilor zilelor noastre. Dar fiecare simte altfel si fiecare organism este unic.

Inca o data spun: este obligatoriu necesar cel putin un control general pe an, mai ales ginecologic. Trebuie sa consultati 2-3 medici pana luati decizia cea mai buna si trebuie sa aveti incredere in voi ca totul are cel putin o rezolvare. Psihic, am trecut mai bine peste aceasta operatie decat peste cea de la genunchi, dar a mai trecut timpul si m-am mai inteleptit.

Cat de importanti sunt oamenii din jurul tau intr-o asemenea perioada? Vrei sa fii singura sau ai nevoie sa fii incurajata?Cum te-a sprijinit fiica ta in acest timp?

Atunci cand esti in mijlocul ‘evenimentului’ (vorbesc strict despre mine), eu nu prea am avut nevoie de nimeni. Peste asta treci singur. Si eu, oricum sunt o persoana mai discreta cu viata mea, mai ales cu situatiile de acest fel. Dar dupa operatie, te simti foarte bine sa stii ca cei dragi, apropiati sunt alaturi de tine. La clinica m-a dus o prietena, apoi Ioana a stat cu mine, din clinica m-a scos alta prietena. Ioana s-a mutat cu mine vreo 2 saptamani pentru ca am avut nevoie de ajutor si mi-am dat seama, inca o data, ce echipa grozava facem. Apoi, prietenii din cercuri diferite s-au sunat si s-au programat, care sa vina ziua sa ma scoata la plimbare. E minunat cand vezi ca ai oameni de nadejde langa tine si, mai ales, de drum lung. Prea mult n-am vorbit despre asta pentru ca telespectatorii vor sa te vada pe sticla stralucind si in forma. Asa ca peste aceste situatii foarte personale zic eu, treci singura si repet, alaturi de cei foarte apropiati.

Crezi in Dumnezeu si in sprijinul divin? Te-ai rugat mult in ultimul timp?

Daca m-am rugat… Nimic din ceea ce fac si sunt nu s-ar intampla fara ajutor divin. Cred cu toata fiinta mea in Dumnezeu. Si stiu ca Dumnezeu pe toti ne iubeste, dar parca fata de mine are o slabiciune. Cand sunt la limita, simt cum imi intinde umarul sa ma sprijin. Nu trecem in viata prin situatii mai dificile, daca nu ar trebui sa mai invatam ceva sau sa mai curatam ceva. Si e bine cand intelegi ce ti se intampla si mergi mai departe. In duminica dinaintea operatiei am fost la Schitul Darvari unde mai merg la slujba si, coincidenta sau nu, tema din acea duminica a fost chiar boala fizica, dar si cea a sufletului si a mintii. Si iar mi-am zis ca nimic nu e intamplator.

Te intorci curand in televiziune? Ce proiecte ai? Cum s-au comportat colegii de breasla cu tine, in acest rastimp?

In televiziune, voi reveni dupa ce ma voi recupera temeinic. Am facut o data o greseala, atunci dupa operatia de la genunchi, sa ma intorc repede, fara sa-mi fac recuperarea de care aveam atata nevoie. Asta am invatat in timp - ca fiinta ta este cea mai importanta si ca daca nu ai grija de tine, nimeni nu are. Iar daca dai rateuri, tu esti cel vinovat. Voi reveni in 2 luni, despre emisiuni si formate in acest moment nu poate fi vorba. Repet, acum ma refac. Impreuna cu directoarea mea vom decide atunci cand va veni momentul.

Cat despre colegi… Pentru relatiile dintre oameni s-au inventat mai multi termeni: prieteni, amici, cunostinte, colegi etc. Ii multumesc Florentinei Fantanaru si Simonei Balanescu pentru grija si gandurile bune. Au fost foarte importante pentru mine. Si fetelor de la machiaj, care m-au sunat constant. E bine, cand stii ca insemni ceva pentru cineva. Si m-au umplut de bucurie gandurile bune ale altor colegi de breasla, si le multumesc. Am invatat sa nu am asteptari pentru ca sa nu ai dezamagiri.

Ti-a schimbat interventia chirurgicala prin care ai trecut viziunea asupra ta, asupra celor din jur? Cum?

Fiecare experienta de acest fel prin care treci, te schimba, te intelepteste. Daca vezi si daca esti atent. Eu stiu doar ca, daca fiinta ta nu e bine, sanatoasa, linistita si armonioasa nu poti sa dai nimic nimanui. Nici macar tie insuti. Nu ai liniste cand interactionezi cu semenii. Nu vezi lucrurile limpezi. Nimic din ceea ce traiesti nu se intampla fara un scop. Sa mai inveti ceva. Daca poti. Daca nu, mai primesti o data. Si inca o data. Pana inveti! Stiu un singur lucru acum. Ca trebuie sa ma recuperez frumos, ca niciodata nu trebuie sa uit ca sunt cea mai importanta fiinta din viata mea si trebuie sa am grija de mine si sa ma respect.

De cate ori ti-ai schimbat viata si cum e sa o iei de la capat? Cum te impaci cu tine insati in aceste perioade?

Nici nu mai stiu, dar e minunat. Pentru mine, berbec fiind, inceputurile sunt revigorante si binefacatoare. Asta spuneam mai devreme, ca este extraordinar ce proaspata si curata ma simt. Si simt o bucurie imensa sa o iau de la inceput. Parca m-am mai nascut o data. Si nu-mi pot explica de ce. Bine, si corpul meu e fericit ca a scapat de ‘chirias’. Dar e vorba despre altceva si inca nu-mi dau seama. Acum sunt si odihnita. Dorm mai mult, citesc, ma plimb usor. S-a asternut un fel de liniste si armonie si echilibru. E mare lucru si de mult nu am mai simtit asa. De asta am nevoie in aceasta perioada. Ce va fi peste 2 luni, vom vedea.

Si, ca o concluzie, sunt bine, analizele dupa operatie sunt bune, ma voi intoarce dupa recuperare in Antena iar pentru voi doamnelor… ca sa citez o actiune pe care o salut, sa nu uitati cat de mult contati, inainte de orice, in vietile voastre. Asa ca, aveti grija de voi!