Postat de Silvia in
Timp liber pe data de 27 Noiembrie 2009 |
nici un comentariu |
532 afisariIn caz ca va intrebati de unde a aparut acest acrnoim, TGIF (Thank God It’s Friday) se datoreaza unui DJ din Ohio, USA, Jerry Healy, in 1970. De atunci, acest acronim a devenit sinonim cu bucuria nestavilita a angajatilor si chiar studentilor fata in fata cu sfarsitul saptamanii.
Cand eram in liceu, TGIF nu insemna mare lucru pentru mine. Eu personal eram “tarata” la tara in fiecare vineri de catre parinti, asa ca nici nu prea ma bucuram ca vine vinerea. Iar in clasele finale din liceu, aveam nelipsitele meditatii sambata dimineata, deci de TGIF nu putea fi vorba.
In facultate, abia in sesiune intelegeam pe deplin sensul acestei expresii. In week end nu aveam, din fericire, examene si puteam sa ma bucur de viata si sa vad cum arata orasul. In schimb, in restul anului universitar, sambata putea fi cand voiam eu. De multe ori, seminariile cu prezenta obligatorie erau pozitionate strategic pana vineri, acordand inca o zi tuturor studentilor pentru ca ei sa… uhm, invete, desigur! 
Dupa ce m-am angajat, am inteles termenul pe deplin. TGIF! E vineri, maine dorm pana la pranz, pot sa ies in oras si sa stau cat vreau, ma uit la filme, ma vad cu toti prietenii, citesc acasa si nu in autobuz. Ma duc la tara de placere si acum imi pare rau ca stau doar doua zile.
Oare la pensie… o sa mai spun TGIF? 
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
