Postat de Gabriel S. in
Timp liber pe data de 25 Mai 2006 |
5 comentarii |
433 afisariCat a contat intamplarea, alegerea rationala sau impulsul sexual in alegerea partenerului? Ati ales cu cine sa va petreceti viata in cunostiinta de cauza sau a fost un impuls absurd caruia nu ati putut sa-i rezistati si alegerea pare misterioasa si azi!?
Cati ati incercat cu pantoful potrivit? Cu ce alteva ati mai incercat? Sunt intamplari inedite, de povestit, situatii imprevizbile in care v-ati cunoscut? Ati ajuns la concluzia ca a fost inevitabil ce vi s-a intamplat? Sunt convins ca fiecare intalnire are o poveste frumoasa.
Cine si-a cunoscut prietenul, prietena, sotul sau sotia in parc? Cine la servici? Cine a cunoscut-o in concediu? Sau alte situatii?? Asteptam povestiri rupte din realitate.
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
Hai sa sparg eu gheata! M-am cunoscut cu sotia mea la birou si recunosc ca mi se pare cam modest pentru o poveste senzationala. Dar daca inceputul a fost asa mai banal relatia noastra este entuziasmanta si in plina de zvoltare acum si ……………..probabil va atinge maturitatea in cativa ani. Intre timp experimentul genetic cu combinatia genelor noastre a iesit sub forma unei minunate
fetite pe nume Alessia! Daca si asta suna cam clasic aflati insa ca nu exista doua zile le fel in viata noastra datorita stilurilor noastre diferite. Asta insa nu ne impiedica sa ajungem la consens si drumul pana la caderea de acord este partea cea mai interesanta.
La 16 ani cantam la Clubul Elevilor in aceeasi formatie cu sotul meu de azi. Am trait o frumoasa si furtunoasa poveste de dragoste, dupa 5 ani a fugit de acasa sa se insoare cu mine. Acum suntem casatoriti de 9 ani, ne iubim parca si mai mult, avem doi fii - Andrei de 7 ani si Matei de 12 zile. Am trait fiecare clipa impreuna la maximum, vrem sa imbatranim impreuna, dorim tuturor fericirea noastra. Taty a fost foarte bolnav si eu cu copilasii ne-am rugat pentru el, avem incredere ca Doamne-Doamne va avea grija mereu de familia noastra.
Acusi implinim 4 ani..a fost dragoste la prima vedere…i-am observat mainile lungi si ochii albastri…n-am fost in stare nici macar sa imi beau sucul la care fusesem invitata…de emotie…:)…Ne-am cunoscut pe net..suna banal..dar se pare ca se intampla din ce in ce mai des…Am trecut prin multe..ne iubim nespus…credem ca a fost predestinat…Ne completam..el e curajos..eu sunt timida si lasa….el stie cam tot ce tine de tehnica..eu ..tot ce tine de estetica..si uite asa..anii trec….ne gandim la un bebe..dar cum spuneam..eu sunt lasa..Doresc tuturor sa simta dragostea la fel de intens ca noi..sau poate si mai mult..:)))…
Buna Elena,
Incercati si un bebe! Este socant la inceput dar merita! Face parte din incercarile care iti schimba viata si relatia voastra poate intra intr-o noua etapa!
a fost o chestie predestinata!sint sigura ca am mai fost unul linga altul si in alta/alte vieti!eu tocmai spusesem “da” altcuiva,un tip ok,dar “da”-ul fusese mai mult asa-ca parca incepuse sa-mi ticaie ceasul biologiec,plus ca ne intelegeam,era “caldut”.apoi l-am cunoscut pe EL si ….da-ul a devenit nu-ei,nu chiar la altar,bine ca nu stabilisem nimic,dar a fost un semn divin,caci pe EL l-am cunoscut chiar la o saptamina dupa ce spusesem “da”-ul.Acum suntem de 11 ani impreuna-ii implinim pe 17 mai.poate vine si un bebe-inca lucram la asta!dragutz,nu?