Postat de SimonaE in
Atitudini / Despre mine,
FIF pe data de 30 Martie 2009 |
nici un comentariu |
362 afisari‘Alearga Cata, alearga… Asta-mi suna in urechi, in jurul orei 11, pe 22 martie, duminica, in timp ce impreuna cu alti aproximativ 100 de oameni incercam sa redesenam conturul lacului din parcul Tineretului. In fuga. Si-am alergat pana la final, desi, din lipsa antrenamentului, genunchii isi cam cereau drepturile si aerul mi se oferea cu ceva mai multa zgarcenie decat de obicei. A fost o cursa frumoasa de dimineata de primavara pe margine de lac. O initiativa cu sanse de succes indoielnice intr-o tara in care cultura sportului este inca timida si intr-un oras in care alergatul este asociat cu multimea de deplasari zilnice cu scopuri bine definite, dar altele decat placerea sau sanatatea personala. Si totusi, a iesit! 100 de perechi de adidasi tropaiau la incalzirea care te transporta direct in trecut, in curtea scolii la ora de educatie fizica. A urmat alergarea propriu-zisa in jurul lacului, cu gratie de gazela pentru unii (aceiasi care etalau muschi pietrificati in colantii negri de spandex), cu perseverenta de testoasa pentru majoritatea. La sfarsit, in timp ce Gatorade-ul aluneca pe gatlejurile noastre uscate, am primit tolbe cu bunatati: diplome, reviste si subtile invitatii de a continua.
O cursa pentru toata lumea - au predominat incepatorii sau inconstantii in ale alergatului - care a creat un sentiment frumos, acel sentiment specific alergatului in grup: bucuria depasirii limitelor…
Autor: Catalina
Citeste continuarea pe blogul Catalinei:
http://lafereastra.wordpress.com
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
