M-am gândit să scriu despre ceea ce n-am găsit pe nici un blog, în cele patru zile în care am foit internetul având implantul dentar drept subiect de căutare. Pentru că Iulian (stomatologul meu) mi-a povestit că nu am decât proteza ca alternativă pentru a recâştiga doi molari, am hotărât împreună că implantul cu şurub de titan e cea mai bună soluţie. Cei doi molari din dreapta jos i-am pierdut în primăvară şi, cum dinţii sunt în continuă mişcare, molarii de sus au început să coboare până aproape de gingie pentru că molarii de jos nu mai erau. Implantul era o soluţie urgentă.
M-am programat, am anulat programarea că a apărut un eveniment la care nu mă puteam duce operată, m-am reprogramat vineri şi am supravieţuit cu succes Chiar din ziua implantului, cu o oră înainte am început să iau augumentin, antibiotic pe care mi l-a prescris Iulian pentru şapte zile pe motiv că osul nu are un sistem de protecţie foarte bun şi trebuie ajutat să nu se infecteze.
Vineri, la 16.30 eram deja instalată pe scaunul stomatologic, în alte zece minute am asistat la transformarea cabinetului în bloc operator cu tot felul de câmpuri sterile, măşti de protecţie, aranjarea instrumentarului… mai ca intrase frica în mine. Primul pas: anestezia locală în cinci - şase puncte şi-a făcut instant efectul. Din fericire tot ceea ce a urmat mi-a fost explicat. Iulian este genul de stomatolog care îşi ţine pacienţii şi pacientele informaţi/informate pe toată durata procedurii. A apărut şi colegul de cabinet să ajute cu aspiraţia, conform protcolului de implant… aveam deasupra mea două perechi de ochi concentraţi. Pasul doi: secţionarea gingiei cu bisturiul şi curăţirea osului. N-am simţit nimic grav, aproape că îmi imaginam că asta înseamnă să implatezi şuruburi şi e chiar foarte simplu. Pasul trei: sfredelirea osului… al meu extrem de dur, a solicitat mai multe tipuri de freze, o presiune mai mare cu senzaţii de bormaşină enervantă care nu se opreşte până nu îţi face nervii ferfeniţă. Pasul patru: măsurători şi din nou bormaşina enervantă. Am rămas la şurub de 11.5.
Pasul trei şi patru se reia pentru cel de-al doilea molar. Paul cinci: introducerea şuruburilor. Poate partea cea mai nesuferită pentru că şurubul se strânge în os cu o cheie, absolut tâmplăreşte şi ai impresia că osul o să pleznească, nu mai suportă mult presiunea. Şi eu care mă gândeam la un aparat dentar, să îmi îndrepte dinţii, dar după experienţa asta cred că mai degrabă îmi constrânge dinţii…Am citit chiar că unei tipe i-a introdus stomatologul implantul prea adânc, respectivul nu vrea să îl scoată şi nu poate face asta la alt cabinet pentru că e la el cheia. E vorba despre cheia cu care se înşurubează implantul. Pasul şase: la concurenţă cu pasul patru în ceea ce priveşte gradul de enervare provocat - sutura gingiei: foartă strânsă, simţeam cum trage aţa şi cum nu se mai termină. Anestezia probabil era pe terminate că la numai cinci minute a început să mă doară. Pasul şapte: radiografia de final. Operată fiind, să rezist cu plasticul ală în gură, chiar şi o secundă, a fost un chin. Iulian mi-a arătat mândru cele două şuruburi, chiar şuruburi şi chiar măricele. Pasul opt: recuperarea. Imediat am luat un antiinflamator (nurofen), de emoţie şi încordare mi s-a făcut poftă de o shaorma (precauţiile sunt aceleaşi ca la o extracţie - fără prea rece sau fierbinte, să nu clăteşti cu putere, să laşi apa să curgă, să te speli pe dinţi, să eviţi zona operată). Am mâncat-o cu cuţit şi furculiţă în 20 de minute, dar a fost delicioasă. A doua zi m-am umflat, a treia şi mai mult, în a patra m-am şi învineţit. Iulian mi-a dat concediu medical, dar doctoriţa de familie nu l-a prescris fără adeverinţă de salariată cu plata asigurărilor medicale la zi… aşa că am rămas cu falca umflată, novice fiind într-ale medicalelor. Pasul nouă: urmează… vineri îmi scoate firele. Pasul zece: dacă implanturile ies îmi pune nişte bonturi, ca nişte căpăcele care să nu mă zgârârie. Pasul unsprezece: construcţia coroanelor şi aplicarea lor după trei luni. Mandibula se vindecă mai repede, la maxilar durează între patru şi şase luni.
sincera sa fiu, la numai o saptamana sunt super ok, nu mai am nici fire, nici o alta problema si astept cu nerabdare coronitzele… sa rad cu gura cascata pana la urechei
Multumim pentru descrierea unei asemenea experiente . Cel putin stim ce ne asteapta . Si eu am nevoie jos si in stanga si in dreapta . As fi dorit si un pret informativ despre o asemenea lucrare . Se poate . Multumesc mult . Irina
despre sheblogs
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
Chiar din ziua implantului, cu o oră înainte am început să iau augumentin, antibiotic pe care mi l-a prescris Iulian pentru şapte zile pe motiv că osul nu are un sistem de protecţie foarte bun şi trebuie ajutat să nu se infecteze.
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
brrrrr! dar ce bine te vei simti peste trei luni cu dantura completa!
sincera sa fiu, la numai o saptamana sunt super ok, nu mai am nici fire, nici o alta problema si astept cu nerabdare coronitzele… sa rad cu gura cascata pana la urechei
Multumim pentru descrierea unei asemenea experiente . Cel putin stim ce ne asteapta . Si eu am nevoie jos si in stanga si in dreapta . As fi dorit si un pret informativ despre o asemenea lucrare . Se poate . Multumesc mult . Irina