Postat de Sabina in
Atitudini / Despre mine,
Brand TU pe data de 23 Octombrie 2008 |
nici un comentariu |
333 afisariEmotii
Auzind azi o convorbire in autobuz, mi-am adus aminte de emotiile pe care le-am avut inainte de a incepe activitatea la primul meu loc de munca, ca reporter. Una dintre fetele care discutau azi langa mine spunea ca e foarte agitata si emotionata pentru ca o sa intre pentru prima data intr-un birou, in care ea trebuie sa si munceasca; mai mult, se plangea ca va munci intr-un openspace, deci toata lumea aude si vede pe toata lumea si va fi inconjurata de atatia necunoscuti. Se intreaba cat o sa dureze pana le va sti numele tuturor. O alta problema a ei era faptul ca nu stia daca s-a imbracat corespunzator, pentru ca la interviu nu i se spusese, iar colegele ii pareau “intepate” si neprietenoase etc. Senzatia e ciudata nu doar in prima zi de munca, ci si cand schimbi jobul, pentru ca ai de-a face cu o serie de necunscute.
Pentru mine prima zi la munca a semanat destul de mult cu prima zi de scoala; cel putin sentimentele erau foarte asemanatoare, ma simteam tot ca un copil pierdut, cu toate ca in prima zi de scoala aveam sase ani, iar in prima zi de munca aveam 19 ani. In clasa intai ma ingrozea gandul ca nu imi cunosc colegii, ca trebuie sa stau cuminte in banca…cu un baiat… si eram fericita ca il cunosteam pe Bogdan, colegul cu care fusesem in aceeasi grupa la gradi. Ma temeam de doamna invatatoare, ca sa nu mai zic ca cei din clasele mai mari mi se pareau un fel de martieni….nu stiu din ce motiv, atunci imi doream sa ajung si eu in clasa a patra. Sa fii in clasa a patra imi parea un fel de avansare in top-management. Si am ajuns si in clasa a patra. Iar in prima zi la munca, eram destul de stresata, nu stiam cum sa ma port cu colegii, cu seful meu, plus ca eram in perioada de proba si trebuia sa fac cea mai buna impresie. Dar usor, usor lucrurile intra in normal. Din fericire ma adaptez destul de usor. Si fie ca vrem, fie ca nu vrem, trebuie sa ne adaptam; pana la urma toate lucrurile astea fac parte din mersul lucrurilor. Asa ca …relax! Primul job e doar primul pas spre alte joburi mai bune! Deci nu stresa prea tare, ca nu da bine!
Sabina
sabina.petrescu@121.ro
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
