biONGgrafie

Laura Grunberg, autoarea istoriei trăite a unui ONG de femei (Societatea de Analize Feministe AnA) şi fosta mea dragă profesoară (în continuare dragă) de la masteratul de studii de gen, mi-a făcut o foarte frumoasă surpriză. Când mi-a anunţat apariţia cărţii în iulie, n-am bănuit nici pe departe că pe mine şi pe Miruna ne-a lipit de istoria Anei.
N-am putut aseară să merg acasă, am vrut să mă bucur de o seara de toamnă neploiasă şi am mers în Cişmigiu. N-am avut stare să rămân pe o bancă. De fapt, l-am traversat, am urcat pe o scară improvizată de lemn şi am ajuns la Humanitas să caut biONGgrafia. La raftul Polirom nu era, întreb la casă, nu găseşte autoarea în baza de date, improvizez un titlu şi, cu bunăvoinţa vânzătoarei, aflu că e. La raftul pe care l-am parcurs cu vederea şi prima dată.
Îmi iau cartea foarte încântată şi o răsfoiesc. Găsesc printre paginile ei o fotografie cu Miru, de la petrecerea de Crăciun organizată de dna Grunberg. Sun Pisoiaşa (aşa ne alintăm noi mamă şi fiică şi îi povestesc că a apărut într-o carte. Sunt celebră!, strigă Miru la mamaie.
Îmi place toamna, cu cadourile şi surprizele ei, îmi place că găsesc cărţi noi despre oameni dragi, că încep stagiunile şi se pune lumea pe treabă, că se recreează forfota şi învie Bucureştiul.
Îmi place că e frig afară, cad frunzele şi boabele de struguri (de ce să îi culeg dacă nu fac vin?), îmi încălzesc un pahar cu lapte (după caz, îmi prepar un Cosmopolitan), mă bag în pat şi citesc bioONGgrafia.
Povestesc în curând!

Alexandrina
http://egalitate-de-gen.blogspot.com

Leave a Reply

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Name (required)

Mail (will not be published) (required)

Website

Codul de securitate *

anunta-ma cand se comenteaza după mine