Postat de Daniela in
Atitudini / Despre mine pe data de 31 Martie 2008 |
2 comentarii |
553 afisariTocmai am terminat de vazut filmul lui Mungiu pe HBO: 4/3/2. Imi simt sufletul inca chinuit, chircit intr-un colt din mine, la aducerea aminte a acelor vremuri. Inaintea filmului Mungiu spunea intr-un interviu luar de cei de la HBO ca a vrut ca actritele principale sa aibe 19 ani, actiunea petrecandu-se in 1987. Cam aceeasi varsta o aveam si eu atunci! Si am simtit in stomat si in creier ororile din film. Cata umilinta! Sapun si tigari cumparate de la bisnitari sau din SHOP de cei care aveau voie sa aibe valuta; strazi intunecate si blocuri sordide; personaje dubioase care obtineau favoruri facand sex ‘consimtit’ cu pumnul in gura; angajatii din turism care nu aveau sa afle niciodata despre client services. 23 de milioane de oameni traind in ‘Epoca de Aur’. Subtitlul filmului este ‘amintiri din epoca de aur’.
Sper ca cei care au trait aceste lucruri sa nu le mai traiasca vreodata in viata asta, iar cei care nu inteleg nimic din tanguiala mea, sa nu afle vreodata pe propria lor piele!
Bucura-te de viata incredibila pe care o ai! Bucura-te ca exista lumina pe strada, in case si in sufletele oamenilor! Bucura-te ca nu mai exista umilinta, minciuna si la rang de politica de stat si fel de a fi pentru toti oamenii care cred ca au un avantaj data de ceilalti. Bucura-te ca poti alege daca vrei anticonceptionale sau nu, daca vrei sa ai sau nu copii, daca vrei sa faci avort intr-un spital sau nu. Ca poti sa alegi ce mananci fara sa ‘stii tu pe cineva’. Ca poti sa iti cumperi orice tigari vrei de la supermarket si ca scrie cu litere de-o schioapa ca tutunul ucide, pentru ca acum toata lumea stie ca e asa si e dreptul tau sa stii. Ca poti avea o viata decenta fara sa fii multi-milionar. Si ca stii care iti sunt drepturile si ca poti sa le aperi!!
Am castigat multe lucruri in ultimii 20 de ani, dar cele mai importante doua sunt ca am redevenit oameni si ca suntem liberi sa alegem!
Orice ar fi, nu voi mai trai vreodata vremuri ca cele de pe vremea comunistilor! Promit!!
Daniela Fugaru Kammrath
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
Draga Daniela,
Am urmarit si eu aseara ca si tine filmul.Imi doream din tot sufletul sa-l vad,deoarece auzisem ca a obtinut numeroase premii si laude.Am 33 de ani si am prins,,epoca de aur” si-mi amintesc cum invatam la lumanare si cum asteptam autobuzul sa ma duca 16 km dimineata la liceu(locuiam la sat).Daca regreta cineva acea perioada cred ca e nebun!
Cata spaima si foame era.Cat de umilitor!
Ma impresionat filmul si mi-a rascolit in mine multe amintiri triste.
Sa ne bucuram ca avem posibilitatea acum sa stingem noi lumina pentru o ora doar de dragul Pamantului.Am vazut ca bucurestenii nu s-au mobilizat la aceasta actiune.Sa fie oare de frica trecutului???
Eu am vazut filmul acum 1 luna, am 40 ani in 1987 aveam varsta de 19 ani, prietena mea a trait aceiasi experienta si azi mai are cosmaruri de atunci, frica, fuga si sa nu se afle….Am mers cu atobuzul la 50 km din orasul nostru, am platit , i a injectat spirt medicinal si ne a trimis acasa, seara cu autobuzul ne am intors, o durea tare si era foarte alba la trei zile a facut o hemoragie si apoi temperatura .Acum nu mai vorbim de acea experienta amara.Nu a fost ca in film, a fost o alta experienta a vaut si o infectie iar eu am invatat sa fac injectii de la o asistenta care nu a vrut sa se bage pentru ca i era frica dar ne a ajutat cu antibiotic si m a invatat cum sa procedez.Dar a trecut ………Cand ii povestesc copilului meu vremurile de atunci nu crede ca lunina se stingea asa deodata, ca stateam de la 5 dimineata la coada sa prindem o sticla de lapte, ca painea era pe caretela si nu aveam voie mai mult de un sfert de paine pe zi, ulei zahar…ca nu erau banane portocale decapt “pe sub mana” si ma intreba adika cum pe “sub mana”"????Da acum suntem liberi sa alegem, dar ce sa alegem…coruptie …ne stingem noi becurile pt ca nu avem cu ce sa platim ca e scump, ca privim portocalele si bananele in raft si ne gandim la ce sa mai renuntam ca sa i putem cumpara copilului ce nu am avut noi….suntem intr-adevar LIBERI sa alegem! Prietena mea a plecat din tara…material o duce bine……dar nu are prieteni adevarati…..