Probabil ca multi cunoscatori stiu deja despre ce loc magic m-a bantuie inspiratia sa scriu blogul asta. Duminica dupa pranz am simtit nevoia sa ies din casa. Am pornit-o agale pe Magheru si am intrat in toate magazinele si cafenele posibile. M-am uitat curioasa la oameni si i-am studiat. Orasul forfotea, chiar daca era ora 2:00, ora de siesta. Intru in Carturesti-ul de langa Patria si ma las coplesita de senzatia placuta de liniste, pace si rasfat. Este unul din putinele locuri din Bucuresti care ma fac sa uit ca sunt in Romania si in acelasi timp sa ma simt mandra ca exista romani cu bun gust si idei faine pe care le si pun in aplicare, despite. Coltul cu muzici, coltul cu ceaiuri, coltul cu ultimele aparitii editoriale, coltul cu reduceri! Lada de zestre pictata pe post de banca intr-un colt pe care se odihnesc cateva carti proaspat rasfoite de un iubitor de carte. Mansarda cu expozitie de schite in creion atarnand din tavan pana-n podea de sforicele bine intinse. Langa rafturile cu ghiduri turistice sta o masa din lemn masiv pe care am asezat albumele de fotografii din Barcelona, Paris si Londra, ca sa le pot rasfoi in voie, pagina cu pagina in atmosfera placuta de muzica faina, cu lumina calda laptoasa care cadea prin luminator. Abajururile lampilor atarnand din tavan sunt din hartie de orez, simple si de efect. Deasupra rafturilor cu cani de ceai odihnesc 3-4 lampi de alama. Linistea si bucuria care ma cuprind sunt rude cu senzatia ca am ajuns intr-un “acasa” ideal, un spatiu aerisit, cu culori calde si fara praf, cu muzica buna si carti fascinante, cu podea din lemn semi-natural si mobila simpla, in stil aproape nordic. M-am trezit dintr-o data reamenajand in minte mansarda in spatiu de citit, o oaza de stat la taclale cu prietenii, un colt de cultivat hobby-uri. Am inchis ochii si mi-am imaginat o dupa-masa de duminica lenesa, ca cea de acum, in care stau tolanita intr-un fotoliu-pat cu o carte in mana sorbind dintr-un pahar inalt cu ice-tea, savurand muzica in surdina.
Am revenit la prezent si am pasit afara din librarie insufletita si in acelasi timp cu cu o unda de regret in minte. Astfel de colturi de inspiratie sunt prezente peste tot in strainatate, istoria si cultura emanate de cladiri bine intretinute, monumente istorice din piatete sau fantani arteziene, magazinele ingenios decorate, statuile si parcurile bine ingrijite, toate imi transmit ca societatea in care pasesc ma respecta ca individ si ma invita sa imi pun mintea la contributie ca sa cladesc lucruri pe masura, marete si durabile. Asta ca tot veni vorba de ce simtim cand spunem european, asta e sentimentul pe care il astept de la Romania, ca parte a Europei. Sa ma provoace la a fi inteligenta si inventiva, mareata si culta, sa imi inspire sa contribui societatii care imi da lucruri pe masura cerintelor fata de mine!
Stiu ca geografic suntem in Europa, dar practic suntem in multe feluri asa de departe. Pentru ca inca nu este in fibra noastra ca tara sa cladim astfel de lucruri, ele sunt inca un fel de curente, mai mult sau mai putin undeground, nise create de oameni cu viziune care nu se sperie de faptul ca sunt catalogati astfel! Traim in mare parte inca in cultura lui acum si maine. Este indeajuns sa iti indrepti privirea catre una din cladirile istorice prospat restaurate sa observi ca nu am gandit dintotdeauna asa. Desteapta-te, romane!
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
AS VREA UN TITLU DE CARTE CARE SA MA FACA SA-MI AMINTESC CAT DE MULT IUBESC LECTURA
Ce fel de carti iti place sa citesti? Fictiune, politiste, de autodezvoltare. Da-mi un indiciu, te rog.