Postat de Silvia in
Bebeteca,
Lumea din jur,
SOS! pe data de 26 Octombrie 2009 |
2 comentarii |
733 afisariImi aduc aminte cand eram micuta si aveam teme pentru acasa. Erau, de obicei, un cosmar. Fireste, erau si zile in care ma asezam bucuroasa la birou sa-mi fac temele. De regula insa, aceste zile erau pe la sfarsitul vacantei, cand nu numai ca intrau zilele in sac pentru a rezolva temele date de profesori peste vara, dar avusesem si timp sa mi se faca dor de scoala si de agitatia continua.
Am avut nevoie de ajutor de la parinti la matematica si la geografie, asta pentru ca prima nu-mi placea deloc, iar la a doua aveam nevoie de cineva sa ma ajute sa retin denumiri si locuri.
Astazi, aud multi parinti ca se simti depasiti de temele pentru acasa ale copiilor lor, ca acestia invata lucruri mult mai grele decat ceea ce invatau ei cand erau de varsta respectiva. Si imi amintesc ca asa spuneau si parintii mei despre temele mele. Mi-e si frica sa ma uit printr-o carte de clasa a cincea; cred ca nu as mai retine mare lucru.
Copii se plang si ei ca sunt impovarati de teme si exercitii. Intr-adevar, in vreme ce la noi in tara tema de peste vacanta este un obicei sfant la fiecare materie, in alte tari nu exista acest obicei. Insa nu putem sa comparam o tara cu alta, mai ales cand o tara din aceasta comparatie este a noastra, unde parca zi de zi se mai face o modificare la sistemul de invatamant.
Asa ca m-am gandit sa te intreb ce parere ai despre temele pentru acasa. Il ajuti pe copilul tau sa le rezolve? Ti se par si tie prea grele sau prea multe? Sau crezi ca asta ajuta la stabilirea unei oarecare discipline in stilul de invatat al copilului? Crezi si tu, asa cum am auzit unii parinti, ca unii profesori dau intentionat teme prea grele pentru a incuraja practica meditatiilor?
Leave a Reply
Femei inteligente. Argumente pertinente. Zambete pline. Sinceritate dezarmanta. Tocuri cui. Ruj rosu. Frumusete rapitoare. Cariera de invidiat. Bucatarii aromate. Mame perfecte. Familii zambitoare. Toate astea si mult mai mult... Sheblogs!
Nu am încă un copil (și când o să am o să fie școlit acasă :)), dar sunt profesoară și nu sunt deloc de acord cu practica temelor, fie zilnice, fie de vacanță. De ce?
Pentru că nu există încă nicio dovadă că ele ar ajuta la învățare sau la autodisciplină, dezvoltarea caracterului, organizarea timpului sau simțul responsabilității.
Dar există destul studii care arată efectele novive ale temelor: plictiseală,stres, pierderea interesului pentru învățare, extenuare, pierderea încrederii în sine, deteriorarea relațiilor din cadrul familiei, erodarea creativității și a interesului pentru activități creatoare.
Am pomenit studiile, dar cel mai strivitor argument este atitudinea copiilor față de teme. Majoritatea le consideră o corvoadă și-atât. Iar părinții, fie se ocupă serios cu împinsul de la spate, fie se abțin, dar e clar că resimt efectele la nivelul relației cu copiii. Prea multe familii își petrec serile enervându-se deasupra cărților și caietelor, în loc să petreacă împreună un timp de calitate.
Și dacă veți spune ”Da, dar merită.” vă voi spune doar atât: beneficiile temelor țin deja de mit :).
Vă recomand articolul acesta: http://www.alfiekohn.org/teaching/edweek/homework.htm
andreea, eu una cred ca ai dreptate. imi aduc aminte cum era cand aveam chiar eu teme pentru acasa. oricat de mult mi-ar fi placut materia, le consideram inutile si plictisitoare. asa ca nu cred nici eu ca ajuta la altceva decat la demoralizarea si extenuarea copilului.